privesc.

Au trecut niște ani de prima oară când am văzut filmul Ana, mon amour la recomandarea unei prietene care mi l-a recomandat cu căldură. Atunci îmi dau seama că m-am lăsat capturat de o poveste de dragoste imperfectă, un drum drum dureros în contratimp pentru cei doi protagoniști de la o iubire adolescentină, infuzată de boemia vieții de cămin, către o maturitate destrămată.